De ce în astfel de momente devin melancolică şi simt că vreau să spun ceva? Să spun orice, numai să spun. Iar în acelaşi timp vreau doar să stau, închisă în mine ca de obicei, să privesc pe geam la ceea ce mă sâcăie de 2 zile.
Vreau doar o toamnă arămie, cu un soare timid care zâmbeşte printre crengile golaşe.
Mi-e dor de o plimbare tomnatică prin parc...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Tu ce crezi despre asta?